Ecologizare – definiție, acțiuni de ecologizare și strategii pe termen scurt și lung

Despre ecologizare nu poți să spui atât de multe câte ți-ai dori în doar câteva rânduri. Nu poți să-i dai nici măcar o definiție clară care să cuprindă tot ce înseamnă ea de fapt, deși în DEX există una. Știi că are legătură cu mediul, cu protejarea lui, cu „sănătos” și „natural”, dar ce presupune, ce sunt acțiunile de ecologizare, cine le gândește și cine le întreprinde și care-i, de fapt, scopul pentru care sunt gândite și întreprinse, despre toate acestea, dar și despre altele importante din aceeași zonă, vom vorbi în acest articol. Dacă îți pasă de sănătatea mediului și te preocupă prevenția, rămâi aici să afli cum poți să faci bine.

1. Ecologizare – definiție generală sau ce este ecologizarea?

Dacă ne referim la ecologizare așa cum o aflăm din DEX, (a) ecologiza este egal cu „a asigura un mediu natural, sănătos”. Asta poate să însemne orice. Definiția nu spune, în fapt, mai nimic și lasă loc de interpretări. Dacă o legăm de problema poluării, ea capătă un sens.

Poluarea ne afectează pe toți

Sunt văzute ca fiind inseparabile mediul, clima, economia și societatea, ca părți ale aceluiași întreg. Un mediu sănătos este indispensabil unei economii de durată, respectiv unei societăți echitabile, iar cum planeta se confruntă în prezent cu mari provocări în ce privește clima și mediul, sunt afectate și economia și societatea.

În funcție de zonele în care trăiesc, oamenii resimt mai mult sau mai puțin efectele nivelului înalt de poluare. Este o chestiune care ne vizează pe toți, indiferent de țară, cultură sau venituri, indiferent că acceptăm sau nu și este o chestiune care se dovedește a fi din ce în ce mai serioasă. În ultimii ani, problemele economice și de mediu nou apărute amenință tot mai mult bunăstarea locuitorilor acestei planete.

Trebuie luate măsuri concrete

Deși poate părea intimidant, încă se poate face ceva. Pot fi luate măsuri ferme prin care să fie minimizate daunele deja provocate și protejat ceea ce încă mai avem. Astfel de măsuri sunt discutate la nivel înalt (UE) și sunt în majoritate strategii de ecologizare pe termen lung și unele acțiuni concrete, gândite pentru a combate probleme specifice, cum ar fi poluarea aerului sau poluarea apelor. În fapt, tot activitățile întreprinse de oameni au și dus la asta. Aici ne referim la schimbările climatice și de mediu cu care se confruntă planeta acum și noi odată cu ea.

Planeta se schimbă

Dintotdeauna, planeta s-a schimbat. Nu-i ceva nou ori nemaivăzut. Diferența între schimbările de acum niște ani și schimbările care au loc în prezent în ce ține de mediu și climă o reprezintă însă, intensitatea și rapiditatea cu care vin toate. Nu mai sunt naturale, sunt forțate și din ce în ce mai puternice. Ne confruntăm cu fenomene extreme – furtuni, secetă, inundații, chiar furtuni de zăpadă în unele zone în care, în mod normal nu ar fi fost zăpadă și în mai tot timpul anului cu temperaturi ridicate față de media obișnuită pentru acea perioadă. Încălzirea globală devine o realitate și contrar unor credințe, cum că-i furia naturii, este de fapt rezultatul acțiunilor noastre, adunate în ani și ani de activități care au făcut rău mediului înconjurător.

Cu o așa criză de mediu, viitorul nostru ca specie este în mod cert amenințat. Din acest motiv, toate reglementările, toate obligațiile care vin către noi, persoane fizice ori persoane juridice și care au ca scop protejarea mediului, nu trebuie decât să fie luate în serios și puse corect în aplicare. Îmbucurător este faptul că se fac pași în această direcție și multe acțiuni de ecologizare sunt întreprinse de tot mai multe companii mari din țară și ONG-uri, care intră voit în lupta planetei cu poluarea.

2. Ecologizarea mediului prin acțiuni concrete – exemple de acțiuni de ecologizare

Dacă vorbim de acțiuni tipice, concrete, de ecologizare a mediului pe care le întreprind oamenii (persoane fizice), companiile private sau ONG-urile (organizații non-profit), prin angajați și voluntari, vorbim de acțiuni de strângere de deșeuri (din zone verzi, din ape și de pe maluri, de pe plaje, din păduri), de plantări de copaci și de unele specii de plante în parcuri publice, de acțiuni de curățare și toaletare a zonelor verzi și de agrement, de unele acțiuni care au scop stoparea devărsării deșeurilor în natură ori depozitarea improprie a acestora în gropile de gunoi comune, prin închiderea lor. Limitarea și stoparea incendiilor și inundațiilor sunt tot exemple de acțiuni de ecologizare.

Ecologizarea, o soluție la fenomenul poluării extreme

Ecologizarea este văzută ca o soluție pentru a reduce din suferința deja provocată planetei. În ritmul în care se desfășoară lucrurile în prezent, dacă ecologizarea nu este luată în serios, generațiile viitoare se vor confrunta tot mai mult cu fenomene extreme, cu dispariția speciilor, cu o poluare cu mult mai intensă decât este acum și cu un deficit de materii prime și resurse în creștere. În acest context, devine tot mai clar că oamenii, economia, clima și mediul fac parte din același întreg și depind unii de ceilalți.

Educația și legislația

Oamenii strâng după alții sticle și ambalaje din plastic, dar și aceia care le aruncă trebuie să nu o mai facă. Se cere educație în acest sens, încă de la vârste fragede și măsuri clare, legislative, prin care să fie împiedicate astfel de comportamente. Faptul că se caută soluții și se iau măsuri de ecologizare spre a proteja mediul înconjurător arată o orientare clară a Europei spre un viitor cât mai sustenabil. Deși lucrurile se îndreaptă ușor – ușor spre bine, putem spune că, România este încă în urmă la acest capitol.

3. Ecologizarea mediului la scară largă – strategii de ecologizare pe termen lung sau ecologizarea economiei

Acțiunile fiecărui individ în parte sunt în mod clar de ajutor, dar insuficiente pentru un fenomen atât de amplu. La o scară mult mai mare, vorbim de strategii pe termen lung sau de o ecologizare a economiei. Cei vizați sunt în principal importatorii și producătorii, pentru care s-a decis o creștere a responsabilității.

Obligații pentru poluatori

Spre ei se îndreaptă cele mai serioase și ample obligații și responsabilități privind protecția mediului. Spunem obligații, pentru că sunt prevăzute în lege. Practic, importatorii și producătorii sunt puși în situația în care trebuie să-și reducă impactul pe care-l au asupra mediului înconjurător prin propria activitate. Poate fi vorba de generare de deșeuri, de ambalaje, ori de emisii ridicate de gaze cu efect de seră.

Deșeuri de ambalaje din plastic

Dacă vorbim de companii care generează deșeuri de ambalaje, acestea au obligația să raporteze cantitățile reale introduse pe piață și să recicleze conform legilor în vigoare. Tot ei sunt obligați să înlocuiască ambalajele din plastic de unică folosință (pungi, pahare și accesorii, tacâmuri) cu unele fabricate din materiale prietenoase cu mediul. Amintim aici ambalajele ecologice – sacoșe din hârtie, cutii din carton biodegradabil (cutii pentru pizza, cutii pentru cartofi, cutii pentru burger, cutii pentru sandwich, cutii de tip takeaway, cutii pentru meniuri), paie, farfurii și boluri de unică folosință biodegradabile etc. Acelea pe care le înlocuiesc reprezintă cel mai mare grup de deșeuri găsite pe malul mărilor și o pierdere pentru producători. Se estimează că doar 5% din valoarea ambalajelor din plastic rămâne în economie, restul este doar risipă.

Emisii de gaze cu efect de seră

De cealaltă parte sunt companiile care, prin propria activitate (producție/consum de bunuri) emit în atmosferă gaze cu efect de seră (GES) și care, prin asta, contribuie direct la fenomenul schimbărilor climatice. Ce pot face este să determine impactul pe care-l au asupra mediului și să caute soluții prin care să-și reducă sau chiar elimine în totalitate emisiile. Asta înseamnă să calculeze cantitatea totală de GES generate în urma activităților curente și să găsească activitățile specifice care produc cei mai mulți poluanți. Verificări și analize de impact pot fi făcute doar de specialiști în protecția mediului. Tot ei găsesc soluții pentru fiecare situație și companie în parte. De obicei, este un responsabil de mediu care se ocupă de tot acest proces.

Companii ecologice

Astfel de măsuri sunt de dorit, dar nu sunt suficiente ca o companie să fie cu adevărat ecologică. Sistemele noastre de consum și producție sunt în continuare, în majoritate nesustenabile. Este nevoie de unele noi, care să afecteze cât mai puțin sau chiar deloc mediul înconjurător. Totuși, schimbări de acest gen cer timp și o bună organizare. Se poate începe simplu, cu o gestionare corectă a deșeurilor sau cu reducerea amprentei de carbon. Se poate continua cu reducerea consumului de energie, implementarea unor surse de energie regenerabilă, reducerea risipei, adoptarea sistemului de lucru hibrid, optimizarea transportului, colaborarea cu furnizori sustenabili, înlocuirea echipamentelor cu unele ecologice, sau formarea unor campanii de conștientizare. Cu o strategie de marketing bine implementată, o campanie de sensibilizare a publicului la problemele de mediu poate să fie chiar reușită. Beneficiile vor fi deopotrivă de partea companiei și de partea mediului.

Economie circulară

Modelul economic liniar în care producem, consumăm și aruncăm duce la poluare și la pierderi economice. Modelul economic de viitor este acela circular, în care nimic nu se pierde. Până să ajungem acolo însă, este nevoie de strategii clare și de implicare din partea cât mai multor industrii și companii.

În mod clar, schimbările de mediu și climatice afectează toți oamenii, din toate colțurile planetei. Pe unii mai mult, pe alții mai puțin, dar cu toții resimțim efectele unei planete sufocate de poluare. Pare puțin comparativ cu nivelul la care se întâmplă schimbările în lume acum, dar acțiuni de acest gen pot face diferența între un mediu viitor sănătos și unul cu mult mai poluat decât este acum. Stă în puterea oamenilor, companiilor și industriilor să-și limiteze cât de mult contribuția și să ia în serios ecologizarea, căci nu este un trend care va dispărea curând. Este o soluție eficientă la problema alarmantă a poluării.

Sursă foto: pexels.com

Referințe: europarl.europa.eu, eea.europa.eu