Risipa alimentară în domeniul HoReCa – ghid util pentru combaterea acesteia

În România, la fel ca în multe alte țări, risipa alimentară reprezintă o problemă tot mai accentuată, atât la nivel individual, cât și la nivel industrial, afectând mediul și economia. Potrivit datelor, o cantitate considerabilă de alimente ajunge la gunoi, chiar dacă acestea sunt încă consumabile. 

O serie de legi și măsuri au fost implementate prevenirea sau combaterea risipei alimentare, însă soluțiile depind de colaborarea dintre consumatori, producători și industria HoReCa. În acest context, este esențial ca oamenii să se concentreze pe cauze, efecte și soluții pentru a diminua risipa alimentară și impactul asupra mediului.

Cuprins:

1. Risipa alimentară – ce este, care sunt cauzele și efectele risipei alimentare
2. Legea și sancțiunile risipei alimentare  
3. Combaterea risipei alimentare – soluții și măsuri de prevenție pentru reducerea risipei alimentare

1. Risipa alimentară – ce este, care sunt cauzele și efectele risipei alimentare

Risipa alimentară, prin definiție, se referă la alimentele care sunt produse, dar nu sunt consumate și ajung să fie aruncate, deși ar putea fi încă utilizate sau redistribuite. Aceasta listă include alimentele care se pierd de-a lungul lanțului de aprovizionare, de la producție și procesare, până la distribuție și consum. În industria HoReCa, risipa alimentară poate proveni din prepararea în exces, din gestionarea necorespunzătoare a stocurilor, din porții prea mari sau din alimente neconsumate de clienți.

Sursă foto: Shutterstock

Despre risipa alimentară în România este important să cunoști faptul că reprezintă

o problemă semnificativă, având un impact major asupra economiei, mediului și societății. În medie, un român aruncă anual aproximativ 129 de kilograme de alimente, iar milioane de tone de produse alimentare sunt irosite în fiecare zi. Această risipă se manifestă nu doar în gospodării, ci și în sectorul HoReCa, unde alimentele neconsumate sunt adesea aruncate fără a fi redistribuite. 

Reducând risipa alimentelor, de hrană sau de mâncare în România, îți asumi o responsabilitate importantă în gestionarea eficientă a resurselor și în protejarea mediului. Fiecare acțiune contează, iar prin reducerea risipei la nivelul industriei HoReCa, vei contribui la un viitor mai durabil. Acest lucru nu doar că ajută la conservarea resurselor naturale și reducerea impactului asupra mediului, dar sprijină și îmbunătățirea echității sociale prin redistribuirea surplusului alimentar către persoanele aflate în nevoie.

2. Legea și sancțiunile risipei alimentare

În România, a fost adoptată legea nr. 217/2016 privind combaterea sau diminuarea risipei alimentare. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de legea anti risipă sau împotriva risipei alimentare, fiind creată cu scopul de reduce risipa alimentară și de a promova redistribuirea alimentelor care sunt încă bune pentru consum, dar care, în mod obișnuit, ar fi fost aruncate. Legea își propune să responsabilizeze actorii din lanțul alimentar, începând de la producători și comercianți, până la consumatori finali, și să contribuie la o gestionare mai eficientă a resurselor alimentare.

Prevederi principale ale Legii nr. 217/2016

• Prevenirea risipei: Alimentele aproape expirate trebuie donate organizațiilor caritabile, cantinelor sociale sau altor entități de sprijin.
• Prioritizarea utilizării: Alimentele necomestibile pot fi folosite pentru a hrăni animalele sau în alte scopuri, cum ar fi producerea de biocombustibil.
• Educația și informarea publicului: Se impun campanii de conștientizare pentru practici sustenabile.

Legea prevede și sancțiuni pentru operatorii economici care nu respectă obligațiile impuse. Pentru abateri minore sau prima încălcare a prevederilor, pot fi aplicate avertismente. Încălcările mai grave sunt sancționate cu amenzi, valoarea acestora fiind stabilită în funcție de gravitatea faptei și capacitatea de plată a operatorului economic. În cazul unor abateri grave și repetate, legea permite suspendarea temporară a autorizației de funcționare, iar pentru încălcări excepționale care afectează sănătatea publică sau mediul, poate fi dispusă chiar revocarea autorizației de funcționare. În plus, legea prevede sancțiuni accesorii, precum confiscarea produselor alimentare neconforme și publicarea deciziei de sancționare pentru a descuraja astfel de practici.

Risipa alimentară a fost combătută nu doar prin lege, ci și prin inițiative private și ale ONG-urilor. Programele de donații de alimente și platformele de redistribuire a surplusului alimentar sunt doar câteva dintre măsurile implementate pentru a sprijini și completa aplicarea legii. Aceste inițiative contribuie semnificativ la reducerea risipei alimentare și la promovarea unui management mai sustenabil al resurselor alimentare.

Măsuri legale și inițiative europene

La nivel european, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru combaterea risipei alimentare, conform angajamentului său de a reduce risipa cu 50% până în 2030, în conformitate cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU. Aceste măsuri se centrează pe îmbunătățirea gestionării resurselor alimentare, promovarea reutilizării și reciclării și sprijinirea inovațiilor în acest domeniu.

Exemple de bune practici europene:

• În 2016, Franța a adoptat o lege care le interzice supermarketurilor să arunce alimentele care sunt încă bune pentru consum, impunându-le să le doneze organizațiilor caritabile. În caz de nerespectare, sunt aplicate amenzi care pot ajunge la 75.000 de euro.
• În 2016, Italia a adoptat o lege similară care încurajează atât sectorul privat, cât și consumatorii să reducă risipa alimentară. Supermarketurile, restaurantele și alte entități care donează alimente beneficiază de reduceri fiscale.

3. Combaterea risipei alimentare – soluții și măsuri de prevenție pentru reducerea risipei alimentare

Sursă foto: Shutterstock

Industria HoReCa poate implementa soluții inteligente împotriva risipei alimentare. Una dintre principalele modalități de reducere a risipei în industria HoReCa este prin implementarea unor strategii de gestionare a porțiilor și de planificare a meniurilor, astfel încât să se minimizeze surplusul de alimente care ajunge la gunoi. De asemenea, colaborarea cu organizații caritabile pentru redistribuirea surplusului alimentar este o soluție eficientă.

Utilizarea unor ambalaje biodegradabile este esențială pentru reducerea impactului asupra mediului. Pentru transportul și livrarea alimentelor, pot fi folosite pungi și sacoșe sustenabile, care sunt prietenoase cu mediul și contribuie la reducerea deșeurilor din plastic. O idee minunată este și utilizarea unor pungi din hârtie, care sunt complet biodegradabile și reduc poluarea cauzată de plasticul tradițional. 

De asemenea, utilizarea unor caserole de unică folosință, alături de boluri de unică folosință din materiale reciclabile sau biodegradabile poate contribui semnificativ la scăderea cantității de deșeuri generate. În final,  paharele din carton sunt o alternativă excelentă la cele din plastic, fiind complet biodegradabile și reducând astfel impactul negativ asupra mediului.

Pe lângă măsurile prezentate anterior, inițiativele de reciclare și reducerea poluării sunt esențiale în combaterea risipei alimentare. Implementarea unor sisteme de reciclare eficiente pentru ambalaje și deșeuri alimentare poate contribui la valorificarea resurselor și la reducerea impactului negativ asupra mediului. În plus, educarea angajaților și a consumatorilor despre importanța reducerii risipei și a reciclării poate promova comportamente sustenabile în industrie. 

În concluzie, reducerea risipei alimentare este vitală pentru un viitor sustenabil, iar  industria HoReCa este un actor cheie care poate contribui la această schimbare.