Economie circulară – cheia către un viitor sustenabil și prietenos cu mediul

Lumea secolului XXI se confruntă cu impactul asupra mediului pe care îl manifestă consumerismul galopant, condus de un flux ce pornește de la producție și se încheie cu propriu-zisul consum. Astfel ia naștere tiparul specific „ia, face, aruncă”. Cu toate acestea, un astfel de comportament nu este sustenabil pe termen lung din cauza resurselor finite ale planetei. Conceptul de economie circulară prezintă o alternativă convingătoare care nu doar că ia în considerare durabilitatea mediului, dar deține și un potențial imens de creștere economică și dezvoltare socială.

1. Economie circulară – ce înseamnă această sintagmă și la ce se referă?

Fundația Ellen MacArthur, unul dintre principalii susținători ai economiei circulare, o definește ca fiind un sistem care este restaurativ și regenerativ prin definiție, urmărind să mențină componentele, materialele și produsele la cea mai mare utilitate și valoare în orice moment. Astfel, abordarea țintește spre diminuarea comportamentului de tip consumerism, minimizând astfel deșeurile și valorificând la maximum resursele.

1.1 Economia circulară – care este rolul acesteia?

Conceptul are la bază trei principii bine definite: eliminarea deșeurilor și a poluării, păstrarea produselor și materialelor în uz și regenerarea sistemelor naturale. Aceasta sfidează status quo-ul prin regândirea modelelor de afaceri și a comportamentelor societale, încurajând în același timp inovarea în materie de proiectare, tehnologie și procese de afaceri.

Pentru a înțelege implicațiile practice ale economiei circulare, poți lua în considerare industria modei, cunoscută pentru impactul său major asupra mediului. Într-un sistem de modă circulară, produsele ar fi create în așa fel încât să fie durabile și reciclabile, consumatorii ar cumpăra mai puține articole, dar de calitate superioară, iar hainele uzate ar fi reparate, reutilizate sau reciclate în loc să fie aruncate.

Un alt exemplu concret vine din industria electronică. În loc să cumpere o mașină de spălat, consumatorii ar putea închiria una. Atunci când mașina se defectează sau ajunge la sfârșitul duratei de viață, producătorul ar repara-o sau ar recicla-o, păstrând piesele valoroase sau funcționale pentru asamblarea unor produse viitoare.

În plus, principiile economiei circulare sunt gândite pentru a putea revoluționa gestionarea deșeurilor. În loc să se creeze mari gropi de gunoi cu deșeuri dintre cele mai variate, acestea din urmă ar putea fi transformate în resurse valoroase prin reciclare sau prelucrare. Deșeurile alimentare, de exemplu, ar putea fi prelucrate pentru a îmbogăți solurile, închizând circuitul nutrienților și contribuind la regenerarea rezervelor naturale.

1.2 Ce este economia circulară – principiile pe care se bazează

Acest model orientat spre viitor se bazează pe trei principii fundamentale: eliminarea deșeurilor și a poluării, păstrarea produselor și materialelor în uz și regenerarea sistemelor naturale.

Principiul 1: Eliminarea deșeurilor și a poluării

Prin regândirea modului în care produsele sunt create de la zero, se poate realiza eliminarea deșeurilor și a poluării, apelând la proiectare.

Când vine vorba despre conceptul de economie circulară, termenul de „deșeuri” este redefinit în mod fundamental. În loc să fie un rezultat inevitabil al consumului, deșeurile devin un defect de proiectare. Dacă produsele sunt proiectate corect, ceea ce era considerat cândva „deșeu” poate fi transformat într-o resursă pentru un alt proces sau produs.

Pe de altă parte, eliminarea completă a poluării implică efectuarea unor alegeri în etapa de proiectare care previn sau reduc semnificativ impactul produselor asupra mediului pe parcursul ciclului de viață al acestora. Acest lucru ar putea implica alegerea unor materiale sigure, utilizarea unor procese de fabricație eficiente din punct de vedere energetic sau proiectarea produselor pentru dezasamblare și reciclare ușoară.

Multe întreprinderi au adoptat deja acest principiu. Printre exemplele de economie circulară se numără și industria alimentară, în cadrul căreia companiile dezvoltă soluții de ambalare complet reciclabile ori biodegradabile. Astfel, au luat naștere caserolele de trestie biodegradabile care, pe lângă faptul că sunt ușor de utilizat, sunt și prietenoase cu mediul. În lumea modei, mărcile investesc în materiale sustenabile și în procese de fabricație cu circuit închis pentru a reduce deșeurile și poluarea.

Principiul 2: Păstrarea produselor și materialelor în uz

Cel de-al doilea principiu al economiei circulare vizează prelungirea duratei de viață a produselor și materialelor, menținându-le în uz cât mai mult timp posibil. Acest lucru poate fi realizat prin strategii precum reparare, refabricare, recondiționare și reciclare.

În practică, acest lucru înseamnă proiectarea produselor pentru a fi rezistente și ușor de reparat, prelungindu-le astfel durata de viață. De asemenea, ar putea implica crearea unor sisteme de preluare a produselor uzate, astfel încât acestea să poată fi recondiționate și revândute sau componentele și materialele lor să poată fi recoltate pentru a fi utilizate la fabricarea de produse noi. Un exemplu în acest sens este reprezentat de pungile biodegradabile care pot fi folosite de mai multe ori pentru ambalarea mai multor produse.

Principiul 3: Regenerarea surselor naturale

Cel de-al treilea principiu al economiei circulare merge dincolo de minimizarea daunelor și urmărește regenerarea activă a resurselor naturale. Acest lucru implică returnarea nutrienților valoroși în sol, sporirea biodiversității și creșterea sănătății ecosistemelor.

În sectorul agricol, acest lucru presupune trecerea la practici regenerative care sporesc fertilitatea solului, captează carbonul și promovează biodiversitatea. În mediul construcțiilor deja se apelează la crearea de clădiri și infrastructuri care să imite sistemele naturale, să capteze carbonul și să îmbunătățească ecosistemele locale.

Acest principiu recunoaște faptul că oamenii fac parte din natură și că sistemele economice trebuie să lucreze în armonie cu aceasta și nu împotriva ei.

2. Economia circulară în România – care sunt beneficiile pe care le asigură o astfel de abordare?

Economia circulară prezintă o multitudine de beneficii pentru societate, mediu și economie.

Din punct de vedere social, aceasta poate stimula crearea de locuri de muncă în noi sectoare, cum ar fi repararea și refabricarea, îmbunătățind în același timp condițiile de viață prin medii mai curate și mai sănătoase.

Din punct de vedere ecologic, economia circulară reduce generarea de deșeuri și extracția de resurse, atenuând presiunea asupra ecosistemelor.

Din punct de vedere economic, aceasta lansează noi oportunități de afaceri și fluxuri de venituri, de la modele inovatoare de produse biodegradabile sau sustenabile, până la întreprinderi care transformă deșeurile în resurse. De asemenea, îmbunătățește eficiența resurselor, ceea ce duce la reducerea costurilor atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori.

1 Beneficii pentru mediu

Economia circulară prin concept și implementare, are drept scop atenuarea presiunilor exercitate asupra mediului, oferind un sistem regenerativ.

• Reducerea deșeurilor și a poluării

Unul dintre cele mai evidente beneficii ale economiei circulare este reducerea deșeurilor și a poluării. Prin proiectarea produselor și proceselor pentru a minimiza deșeurile, resursele valoroase pot fi utilizate mai mult timp, fără a mai fi nevoie de resurse noi.

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Un alt beneficiu semnificativ pentru mediu este potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Economia circulară poate contribui la atingerea acestui obiectiv prin reducerea proceselor de extracție, prelucrare și transport de noi resurse, care necesită un consum mare de energie. În plus, prin încurajarea reciclării și reutilizării, este necesară mai puțină energie pentru fabricarea de noi produse și mai puține deșeuri ajung să se descompună în depozitele de deșeuri, un proces care produce metan.

2 Beneficii economice

Economia circulară nu numai că abordează preocupările de mediu, dar are și un potențial financiar substanțial.

• Costuri reduse și eficiență sporită

Prin reutilizare, reciclare și refolosire, întreprinderile își pot reduce dependența de resurse noi costisitoare. Între timp, consumatorii pot avea de câștigat de pe urma trecerii la modele bazate pe servicii, în care plătesc pentru utilizarea unui produs, mai degrabă decât pentru deținerea acestuia, ceea ce implică un cost mai mic și o mai bună întreținere a produsului respectiv.

• Inovare și creare de locuri de muncă

Tranziția către o economie circulară poate stimula inovarea în diverse sectoare, pe măsură ce companiile încearcă să reproiecteze produse, să dezvolte noi modele de afaceri și să creeze noi tehnologii. Această schimbare duce la apariția locurilor de muncă, cu noi roluri care apar în sectoare precum reciclarea, refabricarea și proiectarea circulară.

3 Beneficii sociale

Tranziția către o economie circulară aduce, de asemenea, avantaje sociale semnificative.

• Crearea de locuri de muncă

După cum s-a menționat anterior, trecerea la o economie circulară este ocazia perfectă de a crea locuri de muncă. Ar putea apărea noi roluri în serviciile de reparații și recondiționare, în domeniul reciclării și în cel al energiei regenerabile.

• Sănătate și bunăstare

Prin reducerea poluării, această abordare contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității aerului și a apei, având beneficii directe pentru sănătate. În plus, economia circulară încurajează producția locală și poate duce la reducerea poluării cauzate de trafic și de zgomot.

3. Economie circulară în România – care este legătura dintre ambalajele ecologice și economia țării?

De la protejarea produselor în timpul transportului până la influențarea deciziilor de cumpărare ale consumatorilor, ambalajul face parte integrantă din ciclul de viață al produsului. Cu toate acestea, odată ce criza de mediu a crescut, impactul metodelor tradiționale de ambalare a ajuns să fie analizat cu atenție. Pe măsură ce se realizează tranziția către o economie circulară, ambalajele ecologice devin tot mai apreciate, oferind o soluție durabilă.

Ambalajele ecologice pot avea un impact profund asupra economiei circulare, în special prin contribuția la reducerea deșeurilor, promovarea eficienței resurselor și stimularea inovării.

Cea mai vizibilă influență a ambalajelor ecologice asupra economiei circulare este capacitatea acestora de a reduce deșeurile și poluarea. Ambalajele tradiționale, în special materialele plastice de unică folosință, contribuie în mod semnificativ la afectarea mediului. Prin fabricarea ambalajelor astfel încât să fie ușor de reciclat, biodegradabile sau reutilizabile, se poate reduce drastic cantitatea deșeurilor. De exemplu, ambalajele fabricate din materiale biodegradabile se descompun în mod natural în timp, reducând resturile persistente.

Ambalajele ecologice se aliniază, de asemenea, la principiul economiei circulare al eficienței resurselor. Optând pentru ambalaje realizate din materiale reciclate, întreprinderile pot reduce cererea de resurse noi. Acest lucru nu numai că ajută la conservarea resurselor naturale, dar reduce și consumul de energie și emisiile asociate cu extracția și prelucrarea.

Totodată, orientarea către ambalaje ecologice stimulează inovația, deoarece întreprinderile și producătorii caută noi modalități de a ambala produsele în așa fel încât să fie durabile. Această inovație creează noi materiale, modele de design și de afaceri care promovează principiile economiei circulare. De exemplu, întreprinderile explorează în prezent materiale pe bază de plante, de ciuperci și chiar soluții de ambalare comestibile. Aceste inovații deschid oportunități pentru ca ambalajele să fie mai mult decât un simplu recipient, ci o resursă valoroasă care poate fi reintrodusă în sistemul economic sau natural.

Din punct de vedere financiar, antreprenorii pot obține beneficii pe baza minimizării costurilor, reducerii riscurilor și a reputației mărcii. În plus, prin alinierea la principiile economiei circulare, întreprinderile pot evita potențialele costuri viitoare asociate cu eliminarea deșeurilor sau cu nerespectarea reglementărilor. De asemenea, poate îmbunătăți reputația mărcii, deoarece consumatorii favorizează din ce în ce mai mult întreprinderile care dau dovadă de responsabilitate față de mediu.

Din punct de vedere social, trecerea la ambalaje ecologice poate contribui la crearea de locuri de muncă, în special în sectorul reciclării. În plus, prin reducerea poluării, se ajunge la crearea unui mediu mai sănătos și la îmbunătățirea sănătății publice.

Cu toate acestea, tranziția către ambalajele ecologice nu este lipsită de provocări. Printre acestea se numără obstacolele tehnice în proiectarea ambalajelor, necesitatea de a îmbunătăți infrastructura de reciclare și acceptarea de către consumatori. Pe de altă parte, toate aceste provocări reprezintă, de asemenea, oportunități de inovare și colaborare.

În ciuda obstacolelor, tranziția către ambalajele ecologice reprezintă o oportunitate de a impulsiona economia circulară. Pe măsură ce antreprenorii și consumatorii își evaluează relația cu ambalajele, nu numai că se pot găsi modalități de a reduce impactul acestora asupra mediului, dar se descoperă și potențialul lor de a contribui în mod pozitiv la economie și societate.

Sursa foto: freepik.com; unsplash.com