Deșeuri biodegradabile – definiție, exemple, metode de colectare și reciclare pentru un viitor sustenabil

Zilnic sunt produse o mulțime de deșeuri care ajung la groapa de gunoi, care au efecte negative asupra mediului înconjurător. Acestea sunt rezultatul activităților din locuințe, afaceri și industrii, iar eliminarea lor reprezintă o mare problemă pentru mediu. Multe dintre ele sunt deșeuri biodegradabile, cum ar fi cojile de legume și fructe, care pot fi descompuse prin acțiunea bacteriilor. Spre deosebire de acestea, cele nedegradabile pot fi descompuse doar prin procese biologice.

Indiferent dacă sunt biodegradabile sau nedegradabile, acestea sunt dăunătoare pentru viața oamenilor, animalelor și a mediului înconjurător dacă nu sunt colectate corect sau reutilizate. Un prim pas este de a separa deșeurile biodegradabile de cele nedegradabile și de a le elimina corespunzător din propria locuință, dar mai ales din cadrul întreprinderilor care generează cantități mari de astfel de deșeuri. Află în acest articol ce sunt deșeurile biodegradabile, care este diferența dintre acestea și cele nedegradabile, modul de colectare și reciclare și, de asemenea, despre risipa alimentară.

Deșeuri biodegradabile – exemple și definiție

Deșeurile biodegradabile sunt deșeuri ușor de degradat sau de descompus în mod natural de către factori biotici și abiotici. Cu toate acestea, ele nu pot fi aruncate la întâmplare, deoarece vor avea un impact negativ asupra mediului. Pentru a înțelege și mai bine ce înseamnă deșeurile biodegradabile, în cele ce urmează vei descoperi câteva exemple concrete.

Deșeuri biodegradabile – exemple

Deșeurile biodegradabile provin în principal din surse vegetale sau animale și se mai numesc „deșeuri organice” sau „deșeuri verzi”. Acestea provin din gospodării sau spații publice și se pot descompune fără intervenția omului. Resturile de mâncare, cum ar fi cojile de ouă, pâine, fructe, frunze și legume sunt toate exemple de deșeuri biodegradabile.

Chiar dacă aceste produse organice se descompun ușor, nu înseamnă că trebuie aruncate la întâmplare în natură. Multe dintre ele pot fi transformate în îngrășământ natural, însă acest lucru trebuie realizat în spații corespunzătoare, deoarece procesul de descompunere duce la eliberarea în atmosferă a metanului, un gaz cu efect toxic.

Materialele biodegradabile sunt ușor de prelucrat. Câteva exemple sunt:

• deșeuri de bucătărie provenite de la furnizori de catering, gospodării, restaurante și spații de vânzare cu amănuntul;
• materiale plastice biodegradabile;
• gunoiul de grajd;
• deșeuri de la abatoare;
• materiale vegetale provenite din grădini și parcuri;
• deșeuri organice menajere: resturi de mâncare, coji de pâine, de ouă, resturi de fructe și legume, zaț de cafea;
• deșeuri organice: rumeguș din lemn, cenușă.

Ce sunt deșeurile biodegradabile?

Ce înseamnă deșeuri biodegradabile? O definiție simplă ar putea fi aceea că materialele biodegradabile sunt substanțele care pot fi descompuse cu ajutorul bacteriilor și a altor organisme vii. Acestea includ, în general, deșeuri organice, precum resturile alimentare, deșeurile de bucătărie, cum ar fi cojile de fructe și legume și altele. Deșeurile biodegradabile sunt ușor de descompus de factorii naturali, cum ar fi microbii (de exemplu, bacterii și ciuperci) sau de componente abiotice, cum ar fi temperatura, UV sau oxigenul.

Prin urmare, microorganismele și alte elemente abiotice lucrează împreună pentru a descompune aceste deșeuri în materii organice, care, în cele din urmă, dispar în sol. Întregul proces este natural și poate fi mai rapid sau mai lent, motiv pentru care problemele și riscurile de mediu sunt mult mai reduse decât în cazul deșeurilor nedegradabile.

Deșeuri biodegradabile și nedegradabile: diferențe și impact asupra mediului

Deșeurile care nu pot fi descompuse prin procesul biologic sunt numite nedegradabile. Spre deosebire de materialele biodegradabile, acestea pot rămâne pe pământ timp de mii de ani fără a se descompune. Prin urmare, amenințarea pe care o exercită asupra mediului este mult mai periculoasă decât în cazul deșeurilor biodegradabile. Un exemplu concret este plasticul, extrem de utilizat în aproape toate domeniile. Conservele, metalele și produsele chimice utilizate în agricultură și industrie sunt alte exemple.

Fiindcă deșeurile nedegradabile nu sunt deloc ecologice, acestea trebuie înlocuite sau substituite. Prin urmare, firmele trebuie să recurgă la practici mai durabile și să folosească ambalaje realizate din materiale biodegradabile, cum ar fi sacoșe de hârtie, cutii de meniu sau pizza, cutii pentru burger, cartofi sau sandwich pentru restaurante, boluri de unică folosință, pahare și accesorii sau tacâmuri. Indiferent dacă deții o brutărie sau o patiserie, o cafenea, o cofetărie sau o firmă de catering, o astfel de atitudine contribuie la crearea unei imagini pozitive, dar și la un impact mai mic asupra mediului prin reducerea cantității de deșeuri produse de activitățile economice.

Exemple de deșeuri biodegradabile: deșeuri de bucătărie, deșeuri umane, gunoi de grajd, nămol de canalizare, animale și plante moarte.

Exemple de deșeuri nedegradabile: sticlă, plastic, metale, substanțe periculoase, pesticide și fibre.

Așadar, o substanță care nu se poate descompune sau dizolva în mod natural și care provoacă poluare poartă numele de deșeu nedegradabil. Principalele diferențe între acesta și cel biodegradabil sunt:

• Materialele biodegradabile pot fi descompuse în mod natural de către bacterii și alte microorganisme vii sau în prezența aerului, a luminii solare, a apei, a solului.  Deșeurile nedegradabile nu se descompun în mod natural decât în sute sau mii de ani, timp în care creează poluare și au o mulțime de consecințe nocive asupra mediului. Descompunerea lor are loc numai prin metode chimice, care dau naștere la un nou set de poluanți.
• În timp ce deșeurile biodegradabile provin din lucruri organice, cum ar fi hârtia sau resturile vegetale și animale, deșeurile nedegradabile sunt fabricate chimic, deci provin din activități umane.
• Gunoiul biodegradabil este util pentru producerea de îngrășăminte, gunoi de grajd, compost sau biogaz. Pentru a fi refolosite, deșeurile nedegradabile trebuie mai întâi separate și reciclate, ceea ce este costisitor și necesită mult timp.

Când vine vorba de asemănări, se poate menționa faptul că ambele tipuri de deșeuri dăunează mediului înconjurător dacă nu sunt sortate și aruncate în mod corespunzător. Chiar dacă deșeurile biodegradabile se descompun printr-un proces natural, acestea nu trebuie aruncate întâmplător, deoarece producția de metan rezultată poluează aerul, apa și solul. În ceea ce privește deșeurile nedegradabile, cea mai bună soluție este reciclarea lor. Foarte multe dintre ele ajung la groapa de gunoi și nu se pot descompune. De asemenea, arderea nu reprezintă o soluție deoarece cauzează poluarea aerului.

Colectarea deșeurilor biodegradabile și reciclarea lor

În fiecare an sunt generate miliarde de tone de deșeuri, care provin din activitățile din case, afaceri și industrii, ce au loc în toate țările lumii. Această creștere este un rezultat al industrializării, urbanizării și dezvoltării societății. Din cauza cantităților mari, eliminarea deșeurilor a devenit o problemă majoră de mediu. Prin urmare, o soluție este colectarea deșeurilor biodegradabile și nedegradabile, care trebuie făcută separat în funcție de tipul de deșeu: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă și biodegradabile. Dacă nu sunt sortate în mod corespunzător, deșeurile biodegradabile pot afecta și ele mediul în diverse moduri:

• Se poate produce o cantitate mare de floră microbiană în jurul acestora, ceea ce poate crește riscul de boli transmisibile la oameni, plante și animale.
• Prin ardere, se poate produce un miros neplăcut din cauza emisiei a anumitor gaze.
• Emisia de metan din fermentația anaerobă are efecte negative asupra climei.

Compostarea este un proces de reciclare foarte ușor care permite o gestionare eficientă a deșeurilor biodegradabile. Cojile de legume, resturile alimentare, frunzele, florile moarte și cojile de ouă pot fi transformate în îngrășământ prin îngroparea lor în gropi de compost. Acestea sunt descompuse prin acțiunea unor organisme mici cum ar fi ciupercile și bacteriile. O altă modalitate este de a aduna toate resturile biodegradabile într-un aparat pentru compost. Poți obține astfel un îngrășământ natural, care reprezintă o sursă extraordinară de fertilizare a solului.

Iată ce tipuri de materiale biodegradabile se pot composta:

• resturile alimentare: coji de ouă, fructe, legume, coji de pâine;
• resturi de grădină: iarbă, crengi, frunze;
• hârtie, carton contaminat cu alimente, filtre de cafea, pliculețe de ceai.

În ceea ce privește deșeurile alimentare, precum resturi de carne, grăsimi, uleiuri sau produse lactate, este indicat ca acestea să fie descompuse în instalații industriale deoarece necesită condiții mai speciale pentru compostare.

De asemenea, depozitele de deșeuri sunt alte metode de gestionare a cantităților mari de materiale biodegradabile. Gunoaiele sunt depozitate în gropi și rămân acolo pentru o perioadă lungă de timp pentru a se descompune. După ce o groapă de gunoi este plină, aceasta poate fi transformată într-un parc.

Există și o metodă de compostare cu ajutorul unor anumite tipuri de râme, care descompun materia organică în gunoi de grajd bogat în nutrienți. Acest compus poate fi realizat în aproximativ trei-patru săptămâni și are rolul de a crește fertilitatea solului.

Deșeurile biodegradabile pot fi, de asemenea, transformate în biogaz prin digestie anaerobă. Acest proces presupune amplasarea lor într-un container etanș, fără alimentare cu oxigen, și duce la obținerea biogazului, care poate fi ars pentru a genera electricitate pentru diverse utilizări casnice.

Deșeurile biodegradabile și risipa alimentară

O mare parte din deșeurile biodegradabile nu sunt colectate și tratate în mod corespunzător, ajungând la groapa de gunoi împreuna cu deșeurile obișnuite. Astfel, se acumulează metan și bacterii, ambele cu efecte negative asupra mediului și asupra sănătății. Risipa și surplusul alimentar din gospodării și din industrii reprezintă, de asemenea, o problemă majoră, cu consecințe nu doar asupra mediului, ci și asupra resurselor de hrană.

O mare parte din deșeurilor biodegradabile este reprezentată de resturile alimentare produse de gospodării, restaurante, producători de alimente și ferme. Efortul de reducere a surplusului și a risipei de alimente are ca scop eliminarea alimentelor din depozitele de deșeuri, dar și asigurarea unei utilizări eficiente a acestora de către oameni.

Surplusul înseamnă acele alimente care sunt produse, dar care nu sunt consumate niciodată. Acestea necesită resurse enorme pentru a fi cultivate, recoltate, transportate, gătite sau pregătite în alt mod, și chiar pentru a fi eliminate. Este o utilizare ineficientă a lanțului de aprovizionare cu alimente și are un impact enorm asupra climei și a resurselor naturale, dar și asupra economiei.

Unde se produce surplusul de alimente? 

Surplusul de alimente este prezent atât în restaurante, magazine sau supermarketuri, cât și în gospodării, iar cauzele sunt numeroase și complexe:

Ferme  – pierderile de alimente încep odată cu producția acestora și au cauze diverse, precum prețurile scăzute care sunt pe piață sau costurile ridicate cu recolta. Acest lucru îi determină pe fermieri și agricultori să nu adune tot ceea ce produc dacă nu este rentabil. De asemenea, standardele stricte exclud adeseori produsele cu aspect imperfect. Toate acestea, la care se adaugă și o posibilă lipsă a forței de muncă, duc la existența alimentelor nerecoltate, care sunt lăsate pe câmp.

Unități de producție și procesare – în fabrici sunt produse foarte multe deșeuri alimentare. O mare parte din acestea este reprezentat de coji, oase sau alte părți neutilizate în produs și de deșeurile care provin din linia de producție.

Comercianții cu amănuntul – în magazine și supermarketuri este generată o cantitate uriașă de deșeuri alimentare din cauza produselor expirate sau alterate și a celor care nu se vând. Fructele, legumele și mâncărurile gata preparate reprezintă o sursă importantă de resturi alimentare, care trebuie aruncate după ce se alterează.

Restaurante sau unități de alimentație publică – acestea se confruntă cu mai multe probleme, printre care dificultatea de a face previziuni, achizițiile în vrac, tehnicile de preparare sau depozitarea necorespunzătoare, la care se adaugă și așteptările clienților legate de calitatea și varietatea alimentelor.

Gospodării – achizițiile excesive, depozitarea incorectă, cumpărăturile în vrac pentru a obține un preț mai bun reprezintă doar câteva cauze ale risipei alimentare din gospodării.

Așadar, se poate spune că deșeurile sunt o componentă inevitabilă, care apare ca urmare a activităților casnice sau a celor industriale. Ele pot fi împărțite în deșeuri biodegradabile și nedegradabile, principala diferență între cele două fiind aceea că biodegradabilele se descompun ușor în prezența factorilor biotici (bacterii, ciuperci și plante) și abiotici (pH, temperatură, oxigen și umiditate), pe când cealaltă categorie este greu de descompus de către agenții naturali, aducând prejudicii mari ecosistemelor atunci când nu sunt eliminate în mod corespunzător. Tratate, colectate și reciclate corespunzător, deșeurile biodegradabile devin o resursă prețioasă pentru mediu. La fel de importantă este și limitarea cantității de deșeuri organice provenite din resturi și din surplusul alimentar.

Sursa foto: unsplash.com